randRangeNonZero( -10, 10 ) randRangeNonZero( -10, 10 ) i18n._("C") i18n._("CI") i18n._("CII") i18n._("CIII") i18n._("CIV") X > 0 ? (Y > 0 ? QI : QIV) : (Y > 0 ? QII : QIII)

Indică punctul care are coordonatele (X, Y) şi selectează cadranul în care se încadrează.

Graficul face parte din raspuns

graphInit({ range: 11, scale: 20, axisArrows: "<->", tickStep: 1, labelStep: 1, gridOpacity: 0.05, axisOpacity: 0.2, tickOpacity: 0.4, labelOpacity: 0.5 }); label( [ 0, 11 ], "y", "above" ); label( [ 11, 0 ], "x", "right" ); addMouseLayer(); graph.movablePoint = addMovablePoint({ coord: [ 0, 0 ], snapY: 1, snapX: 1 }); graph.movablePoint.onMove = function( x, y ) { return [ max( -10, min( x, 10 ) ), max( -10, min( y, 10 ) ) ]; }; graph.showCorrect = function() { graph.movablePoint.moveTo(X, Y); };


Mută punctul şi selectează cadranul ce îl conţine. QUADRANT graph.movablePoint.coord if (guess[0] === 0 && guess[1] === 0) { // TODO: Replace this string with "" when clues are added return "Mută punctul portocaliu în poziția corectă"; } return guess[0] === X && guess[1] === Y; graph.movablePoint.setCoord(guess);

Coordonatele sunt oferite în ordinea (\blue{x},\green{y}).

În exemplul nostru avem coordonatele ( \blue{X}, \green{Y} ), deci pentru x avem \blue{X} şi pentru y avem \green{Y}.

Coordonata x ne spune cât de departe să mutăm punctul la dreapta sau stânga şi coordonata y ne indică cât mult să urcăm sau să coborâm cu el.

Dacă avem coordonata x mai mare decât 0 trebuie să mutăm punctul spre dreapta.

Dacă avem coordonata x mai mică decât 0 trebuie să mutăm punctul spre stânga.

style({ stroke: BLUE, strokeWidth: 3, arrows: "->" }, function() { line( [ 0, 0 ], [ X, 0 ]); }); graph.movablePoint.toFront();

Dacă avem coordonata y mai mare decât 0 trebuie să mutăm punctul în sus.

Dacă avem coordonata y mai mică decât 0 trebuie să mutăm punctul îm jos.

style({ stroke: GREEN, strokeWidth: 3, arrows: "->" }, function() { line( [ X, 0 ], [ X, Y ] ); }); graph.movablePoint.toFront();

Punctul trebuie mutat la coordonatele ( \blue{X}, \green{Y} ), marcat pe hartă.

style({ stroke: PINK, strokeWidth: 3 }, function() { line( [ X - 0.3, Y - 0.3 ], [ X + 0.3, Y + 0.3 ] ); line( [ X + 0.3, Y - 0.3 ], [ X - 0.3, Y + 0.3 ] ); }); graph.movablePoint.toFront();

Acum că avem punctul aşezat, putem să aflăm cadranul în care este inclus.

Există o convenţie care spune ca numele cadranelor este format dintr-un număr roman. Ele pornesc cu primul cadran in partea dreaptă sus, numit QI şi continuă în sensul invers acelor de ceas.

label( [ 5, 5] , " \\text{" + QI + "}", "center", { color: "purple" } ); label( [ -5, 5] , " \\text{" + QII + "}", "center", { color: "purple" } ); label( [ -5, -5] , " \\text{" + QIII + "}", "center", { color: "purple" } ); label( [ 5, -5] , " \\text{" + QIV + "}", "center", { color: "purple" } );

Din moment ce punctul nostru este in colţul din dreapta sus al graficului, el se situează în cadranul \purple{QUADRANT}.

Din moment ce punctul nostru este in colţul din dreapta jos al graficului, el se situează în cadranul \purple{QUADRANT}.

Din moment ce punctul nostru este in colţul din stânga sus al graficului, el se situează în cadranul \purple{QUADRANT}.

Din moment ce punctul nostru este in colţul din stânga jos al graficului, el se situează în cadranul \purple{QUADRANT}.